Din cauza intemperiilor din sezonul rece (temperaturi negative foarte coborâte, alternanța zilelor cu temperature pozitive și cele cu temperaturi negative, prezența stratului gros de zăpadă pentru o perioadă îndelungată, ploile în exces la începutul primăverii etc,  gazonul poate suferi destul de mult atât în ceea ce privește aspectul cât și starea generală de sănătate și dezvoltare. Acesta prezintă o culoare gălbuie, densitate necorespunzătoare și semne ale atacului unor boli. Chiar dacă gazonul a fost bine întreținut în toamna și a trecut cu bine peste perioada rece, primăvara necesită pe lângă operațiunile specific de întreținere și câteva intervenții mai speciale.

Combaterea bolilor și dăunătorilor, tunsul , udatul, fertilizatul, scarificatul, aeratul, supraînsămânțatul sunt lucrările care efectuate corespunzător duc la rezolvarea problemelor apărute peste iarnă și în scurt timp la o peluză de gazon care să arate foarte bine.

Care sunt operațiunile pe care le poți face pentru o peluză verde ?

1. Combaterea bolilor

Mucegaiul roz de zăpadă (Microdochium nivale) și mecegaiul gri de zăpadă (Typhulla ssp) sunt bolile care afectează gazonul în sezonul rece

Dacă atacul este sporadic pe suprafețe mici se adună cu greblă iarbă uscată din zonele afectate și eventual se suprainsamanteaza în golurile rezultate. Dacă este un atac puternic care afectează peste 20-30% din suprafață gazonului atunci se intervine cu tratamente cu fungicide care se efectuează când avem temperature positive de peste 6 grade în cazul aplicării fungicidelor de contact și peste 10 grade în cazul celor sistemice.

După tratament este indicat să se facă un scarificat sau greblat a ierbii uscate și îndepărtarea ei de pe gazon.

2. Combaterea mușchiului din gazon

Se combate folosind îngrășăminte speciale împotriva mușchiului cu conținut ridicat de azot și fier care duce la uscarea mușchiului după care se scarifică sau se adună cu greblă mușchiul mort. Pentru reușită operațiunii se recomandă supraînsămânțarea pe zonele afectate folosind un mix de semințe pentru umbră.

3. Combaterea dăunătorilor

O dată cu dezghețarea solului primii dăunători care afectează gazonul sunt cârtitele, râmele, larvele de țânțăroi (Typula) și ale cărăbușului de mai, coropișnițele.

În cazul cârtițelor (sunt animale protejate de lege în România) se folosesc repelenti sau dispositive cu ultrasunete care se găsesc în comerț sau capcane, metodă cea mai eficientă. Pământul din mușuroaie se îndepărtează cât mai repede de pe gazon, se  poate amestecă cu nisip și folosi la top-dressing.

Râmele sunt în general benefice prin galeriile care le fac în substrat, dăunează doar atunci când sunt foarte multe și în condiții de umezeală crescută,  fac foarte multe mușuroaie la nivelul gazonului. Se combat doar când este cazul cu soluție de perganmanat de potasiu sau ecologic cu infuzie de ceapă.

Larvele de Typula afectează în mod direc gazonul , mănâncă firele de la baza. Sunt foarte greu de combătut datorită numărului mare în care apar și faptului că au cel puțîn 3 generații pe an. Se combat chimic cu ajutorul insecticidelor de contact și sistemice aplicate la apariția primelor larve în gazon și atunci când adulții depun ouăle

Larvele de cărăbuș de mai distrug rădăcinile firelor de iarbă, atac confundat uneori cu atacul unei boli sau carențe de îngrășământ. Se combat folosind insecticide și nematocide.

Coropișnițele sapă galerii și distrug rădăcinile formând și mici mușuroaie la suprafață. Se combat relativ ușor cu ajutorul insecticidelor sau ecologic cu soluție de detergent de vase.

4. Tunsul

Dacă în ferestrele din iarnă cu temperature pozitive gazonul a crescut destul de mult atunci se coboară treptat la înălțimea normal de tuns. Frecvența este mai redusă în prima parte a primăverii, dar odată ce temperaturile și durata de lumină cresc gazonul ajunge în aprilie, mai și iunie la maximul de creștere, iar atunci operațiunea se execută mai des.

Este recomandat că tunsul să se facă întodeauna pe uscat indiferent de mașinile folosite.

La începutul sezonului când temperaturile sunt mai scăzute se recomandă adunatul ierbii în coșul mașinii, mulcirea fiind recomandată în zilele mai călduroase când iarbă rămasă pe gazon are timp să se usuce.

La începutul sezonului pregătiți mașinile de tuns ! (schimbat ulei și filtre, ascuțit cuțitul, gresat angrenaje etc)

5. Udatul

La începutul sezonului solul are o suficientă rezervă de apă și frecvența și volumul precipitațiilor este destul de mare încât nu este nevoie de suplimentarea apei prin irigare. Se udă doar după aplicarea îngrășămintelor sau dacă sunt condiții de secetă la debutul sezonului.

Când temperaturile cresc și este necesar irigatul se ține cont la stabilirea frecvențelor și normele de udare tinând cont de mai mulți factori; temperatura aerului și a solului, nivelul precipitațiilor, tipul de sol , expunerea terenului, curenții de aer, tipul de gazon, destinația gazonului etc

6. Fertilizatul

Gazonul are nevoie primăvară de un aport susținut de hrană atât pentru creșterea sistemului foliar cât și pentru o bună creștere și dezvoltare a sistemului radicular. Primul fertilizat se face după ce a trecut riscul înghețului la sol. Se recomandă folosirea îngrășămintelor cu eliberare controlată, care pe lângă NPK ( unde azotul este majoritar acum) conțin și alte macroelemente sau microelemente.

 

 

 

Folosește gama de îngrășăminte foliare pentru gazon

Tipurile de îngrășământ folosite

–organice sau chimice, cu un singur element sau compexe, eliberare directă sau controlată, granulare sau foliare etc

Fertilizarea se face folosind distribuitoare de semințe astfel încât îngrășămintele să fie distribuite cât mai uniform pe toată suprafața peluzei. Întodeauna se face pe gazonul uscat după care se udă dacă este necesar.

7. Scarificarea

Este operarațiunea care se efectuează de obicei de două ori pe an după perioadele de stres din vară și iarnă și prin care se îndepărtează stratul de materie organică moartă (pâslă) acumulat la baza firelor de iarbă.

Primăvara se folosesc scarificatoarele cu lame care au o acțiune mai agresivă și eficientă și care pătrund 1-2 mm și în sol. Pământul trebuie să fie relativ zvântat astfel există riscul să fie smulse și firele sănătoase.Pentru o acțiune cât mai eficientă acolo unde este multă pâsla și este vorba de o peluza matură și bine înțelenita se recomandă scarificatul în cross. Nu se scarifică gazonul tânăr care a fost semănat  în sezonul precedent.

Pe suprafețe mici se poate folosi și o greblă metalică, dar este o operațiune destul de obositoare și care necesită mult timp. Materia rămasă în urmă scarificatorului se poate adună cu o greblă de frunze sau cu ajutorul mașinii de tuns.

8. Aeratul

Operațiunea prin care substratul se găurește în profunzime câțiva centimetri cu ajutorul unor dispozitive manuale sau utilaje speciale. Poate fi simplă sau cu carotaj ( când sunt scoase bucăți din substrat de lungimi și diametre diferite în funcție de elementele active ale aeratorului ). Are un efect benefic asupra decompactarii solului. Alt beneficiu este că prin găurile formate apă, aerul și îngrășămintele ajung direct la nivelul radacinilor ajutând foarte mult la regenerarea și dezvoltarea lor. Este o operațiune care se execută mai rar ( o dată la 2-3 ani pe rezidențial) primăvara sau toamna și este urmată de obicei de top dressing cu nisip sau alt substrat îmbunătățind foarte mult structura celui existent.

9. Supraînsămânțatul

Se execută acolo unde gazonul este afectat de boală sau nu are densitatea corespunzătoare din diferite cauze. Se poate face doar local sau pe toată suprafață. Acolo unde se repară golurile înainte de semănat se îndepărtează gazonul afectat de boală, se împrăștie semințele și se acoperă cu substrat de gazon sau nisip după care se calcă.

Supraânsămânțarea pe toată suprafața se face după ce gazonul a fost tuns cât mai scurt, greblat sau scarificat dacă a foat afectat de boală, semănatul propriu zis (se folosește ½ din normă de semănat, iar amestecul de semințe este indicat să fie același cu cel folosit la înființarea gazonului) și acoperirea semințelor după care se poate face un tavălugit ușor.

10. Folosirea biostimulatorilor de creștere

Aceștia au un efect benefic asupra creșteri și dezvoltării gazonului prin creșterea masei de asimilare a plantelor. Creșterea conținutului de clorofilă și accelerarea procesului de fotosinteză , creșterea activității enzimatice, creșterea conținutului de hormoni  vegetali, proteine și carbohidrați. Gazonul tratat cu acești biostimulatori devine mai rezistent la factorii de stress biotic și abiotici.

Trebuie aplicat ținând cont de etapă de dezvoltare a gazonului, perioada calendaristică, programul de fertilizare și factorilor de stres care afectează gazonul.

În cazul în care ai întrebari suplimentare ne poți contacta folosim metodele de mai jos. Specialiștii Gazon Luna te vor ajuta să iei cea mai buna decizie, potrivită nevoilor.

Telefon : 0756100300

Email: [email protected]

Chat Online pe : Gazonluna.ro

Facebook Grup ( Cea mai mare comunitate a iubitorilor de verde din România): GazonLuna

Lasă-ne un comentariu cu orice întrebare legată de gazon, iar specialiștii Gazon Luna vor răspunde.